Elementele Climatice

TEMPERATURA

  • Temperatura medie anuală pe glob este de 13°C
  • Temperatura scade de la ecuator (20-30 °C) spre zonele temperate (10-20 °C) şi până la poli (0 – -10 °C)
  • Cele mai mari temperaturi medii anule sunt de peste 28 °C în Sahara, Arabia
  • Cele mai scăzute temeraturi medii anuale sunt de -40 – -50 °C în Antarctica
  • Temperaturile extreme au fost:

maximă: 58 °C (Tripoli, Libia)

minima: -88,3 °C (Antarctica)

– Repartiţia temperaturii aerului este redată pe hartă prin linii care unesc puncte cu aceleaşi valori de temperatură numite IZOTERME

– IZOTERMELE au trasee mai uniforme pe oceane decât pe continente

– IZOTREMELE LUNII IANUARIE au valori mai coborâte la ecuator şi deasupra continentelor, dar se arcuiesc spre poli şi deasupra oceanelor

– IZOTERMELE LUNII IULIE  urcă spre poli deasupra continentelor şi coboară spre ecuator deasupra oceanelor

 

PRECIPITAŢIILE

– reprezintă  totalitatea particulelor de apă lichide şi solide
provenite din atmosferă

FORMAREA PRECIPITAŢIILOR

  • Prin răcirea aerului vaporii de apă din atmosferă se condensează sau îngheaţă formându-se norii, din care cad precipitaţii.

TIPURI DE NORI

După formă se disting mai multe tipuri de nori:

  • CIRRUS (la 8-10 km, albi şi transparenţi)
  • CUMULUS (2-8 km, cu aspect pufos)
  • STRATUS (sub 2 km,  cu aspect de voal cenuşiu)
  • NIMBUS (sub 1 km, cu aspect neregulat, groşi şi întunecoşi)
  • CUMULONIMBUS (au dezvoltare mare pe verticală, de peste 10 km şi dau cele mai multe precipitaţii)

TIPURI DE PRECIPITAŢII

  1. Precipitaţii formate  în cădere liberă:

ploaie, ninsoare, lapoviţă, burniţă, măzăriche, grindină.

  1. Precipitaţii care se formează la suprafaţa terestră: rouă, brumă, chiciură, polei.

A)     Precipitaţii convective (aerul cald încărcat cu vapori se ridică, se răceşte şi formează norii, ce dau precipitaţii)

B)      Precipitaţii orografice (atunci când aerul întâlneşte munţi, se ridică, se răcşte şi se condensează)

C)      Precipitaţii frontale (când aerul cald şi umed întâlneşte un aer rece alunecă deasupra acestuia, iar vaporii se condensează şi dau precipitaţii)

REPARTIŢIA PRECIPITAŢIILOR

TIPURI DE REGIM AL PRECIPITAŢIILOR

n  Regim ecuatorial (precipitaţii bogate tot timpul anului: 2000-3000mm/an)

n  Regim subecuatorial (precipitaţii doar 6 luni pe an în anotimpul ploios)

n  Regim deşertic (precipitaţii reduse, neregulate, sub 200mm/an)

n  Regim musonic (precipitaţii bogate doar vara, aduse de musoni – 3000-4000mm/an)

n  Regim mediteraneean (precipitaţii mai bogate iarna)

n  Regim temperat

oceanic (precip întoate anotimpurile, mai bogate iarna )

continental (precip cu ploi în averse)

n  Regim polar (precipitaţii rduse sub formă de ninsoare)

n  Repartiţia precipitaţiilor este redată pe hartă prin linii care unesc puncte cu aceleaşi valori ale precipitaţiilor numite IZOHIETE

Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii sunt în zonele cu regim deşertic, polar, subtropical (sub 250mm/an)

Cea mai mică cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în ATAKAMA (1,8mm la 10 ani)

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în zonele cu regim musonic (3000-4000mm/an)

Cea mai mare cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în ASSAM, în India (12000mm/an).

Vanturi

VÂNTURI

PERMANENTE

VÂNTURI

PERIODICE

VÂNTURI

 LOCALE

ALIZEELE

– vânturi care bat dinspre tropice spre poli

BRIZELE MARINE

au caractern diurn; ziua bat dinspre mare spre uscat, iar noaptea dinspre uscat spre mare

FÖHNUL – vânt cald şi uscat (Subcarpaţi)

SIROCCO– se formează în N Africii şi transportă praful Saharei până în Europa de Sud

VÂNTURILE DE VEST

– bat în regiunile temperate, între 40-60 ° lat N şi S

BRIZELE MONTANE

Au caracter diurn; ziua bat dinspre vale spre munte, iar noaptea bat dinspre culme spre vale

BORAeste un vânt neperiodic rece, ce bate pe ţărmul Mării Adriatice

MISTRALUL – suflă dinspre Masivul Central Francez spre Marea Mediterană

VÂNTURILE POLARE

– bat dinspre poli spre cercurile polare

MUSONII

Sunt vânturi care îşi scimbă direcţia  de la sezonul cald la cel rece. Se formează datorită diferenţelor termice şi de presiune de pe oceane şi continente

HARMATTANUL – vânt neperiodic rece care bate  dinspre Sahara spre Coasta Guineei

CRIVĂŢUL –  este un vânt  de E şi NE care suflă în  sudul Moldovei şi Cp Română

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s