Miscarile Pamantului

Multa vreme s-a cresut ca Pamantul sta nemiscat in centrul Universului si ca Soarele si planetele se invartesc in jurul sau. Nu numai oamenii de rand, ci chiar multi oameni de stiinta aveau o asemenea conceptie, numita geocentrica, intrucat situa Pamantul in centru Universului. In mod evident, ca si celelalte planete din Sistemul Solar, Pamantul efectueaza o serie de miscari, dintre care mai importante sunt doua:

· miscarea de rotatie;

· miscarea de revolutie

MISCAREA DE ROTATIE

Pamantul efectueaza o miscare de rotatie in jurul axei sale, de la apus (vest) la rasarit (est), in timp de aproximativ 24 de ore (23h 56′ 4”). Aparent avem impresia ca nu planeta noastra se deplaseaza, ci alte corpuri cosmice (Soarele, Luna, stelele) fac acest lucru. De altfel, multe vreme aceasta a fost chiar o convingere. Miscarea de rotatie se efectueaza in jurul axei Pamantului, adica axa imaginara care intersecteaza suprafata geoidului in cele doua puncte diametral opuse numite poli geografici. Unie dintre cei doi poli i se spune Polul Nord, respectiv celui care este orientat spre Steaua Polara, iar celuilalt , Polul Sud. Valoarea vitezei de rotatie a Pamantului scade de la Ecuator spre poli, intrucat in aceeasi directie descreste lungimea paralelelor (a cercurilor polare). Aceasta viteza exte maxima la Ecuator (465 m/s), unde cercul paralel are lungimea cea mai mare (40 075km) atinge numai 345 m/s la la latitudinea de 60° si este nula la poli, unde lungimea cercurilor paralele este zero.

CONSECINTE

1. ALTERNANTA ZILELOR SI A NOPTILOR

Datorita formei sferice a Pamantului, acesta nu poate fi luminat pe toata suprafata sa in acelasi timp. In cursul miscarii de rotatie, Pamantul expune, pe rand, spre Soare cate o parte din suprafata sa. Pe partea luminata a Pamantului, aflata spre Soare, este zi, iar pe cea opusa, aflata in inteneric, este noapte. Durata dintre doua intervale este permanent egala la Ecuator: 12 ore. De la Ecuator spre poli marimea acestor intervale se modifica. Astfel, in timpul anului, datorita combinarii miscarii de rotatie cu cea de revolutie si inclinarii axei terestre, intervalul luminos (ziua) va fi maxim la solstitiul de vara al fiecarei emisfere si minim la solstitiul de iarna. Dincolo de cercurile polare se succeda o zi de sase luni (ziua polara) si o noapte de aceeasi durata (noapte polara). Aceasta alternanta introduce o ritmicitate diurna in functionarea geosistemului. Astfel, in timpul zilei se produce insolatia, cresterea temperaturii suprafetei terestre si a aerului, are loc fotosinteza. In schimb, noaptea temperatura scade, fotosinteza inceteaza etc.

2. MODIFICAREA TEMPERATURII AERULUI

Datorita miscarii de roattie, temperatura aerului se modifica in cele 24 de ore: astfel, in timpul zilei, suprafata Pamantului se incalzeste, iar in timpul noptii se raceste.

3. ABATEREA CORPURILOR AFLATE IN MISCARE

Asupra corpurilor aflate in miscare pe suprafata terestra actioneaza forta Coriolis, care le deviaza. Astfel, corpurile sunt deviate spre dreapta in emisfera nordica si, respectiv, spre stanga in emisfera sudica. Acest fenomense observa indeosebi la vanturi si la curentii marini. Cauza o constituie vitezele inegale de deplasarre a corpurilor pe suprafata terestra, de la Ecuator la poli si invers, ca urmare a bombarii acesteia la Ecuator si a turtirii la poli. De aceea alizeele sufla dinspre nord-est spre sud-vest, in emisfera nordica, si dinspre sud-est spre nord-vest, in emisfera sudica. In ce priveste curentii mari, acestia sunt deviati de la directia initiala, ajungand sa descrie circuite inchise in fiecare emisfera.

4. VARIATIA OREI PE GLOB

Orice punct de pe suprafata Pamantului executa o rotatie completa in 24 de ore, descriind un cerc (360°). Putem astfel calcula ca, intr-o ora, orice punct parcurge 15° de meridian (360°:24=15°). O consecinta importanta a acestui fapt este aceea ca din 15 in 15 grade de meridian exista o diferenta de o ora.

Distante de 15° longitudine se numeste fus orar. Rezulta ca exista 24 de fusuri orare. In mod conventional, primul fus orar este cel prin mijlocul caruia trece meridianul zero (0°). De aceea se considera ca timp universal ora primului meridian, respectiv meridianului Greenwich. De altfel notarea fusurilor orare se face de le vest catre est plecand tocmai de le fusul care include acest meridian.

S-a convenit sa se ia ca reper, pentru calcularea orelor, trecerea Soarelui la medidianul locului: cand Soarele este in dreptul meridianului, se considera ora 12. Acesta este ora locala. Intre duoa fusuri orare vecine, diferenta de timp este de o ora: in fusul orar situat spre vest, ora este cu o unitate mai mica decat in fusul orar situat la est. soarele trece cu o ora mai devreme la meridianul locului decat in fusul orar situat mai la vest. Teritoriul Romaniei intra in intregime in al doilea fus orar, ora Romaniei fiind cu doua ore mai mare decat timpul universal.

Toate localitatile din acelasi fus orar au aceeasi ora oficiala. calatorii care trec dintr-un fus orar in altul, daca merg spre apus, dau ceasul inapoi cu o ora, iar daca merg spre rasarit, dau ceasul inainte cu o ora, pentru fiecare fus orar strabatut. exista tari care, datorita marii intinderi, acopera mai multe fusuri orare, de exemplu s.u.a, rusia, china, australia s.a.

Opus meridianului zero (greenwich) este meridianul de 180( considerat drept linia internationala de schimbarea a datei. spre vest de acest meridian, ne aflam cu o zi inainte, iar spre est de acest meridian, suntem in ziua curenta. pentru a evita unele uscaturi, s-a trasat o linie conventionala, care poarta numele de linia de schimbare a datei.

2 thoughts on “Miscarile Pamantului

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s