Dealurile şi Câmpii

Dealurile de Vest:

– situate în prelungirea C. Occidentali, fac trecerea spre Câmpia de Vest. Sunt formate din depuneri ale râurilor în fosta Mare Panonică. Au apărut ca formă de relief înaintea Câmpiei de Vest.

– spre E, trecerea spre câmpie este abia perceptibilă, în timp ce în V, atât dealurile cât şi câmpia pătrund adânc în interiorul munţilor sub forma unor “depresiuni  golfuri“, în lungul râurilor

– au aspectul unui plan uşor înclinat,altitudini reduse,lăţime variabilă, roci moi (pe alocuri şi roci dure), acumulări subterane de ape termale la contactul cu munţii.

– subdiviz. mai mari -Dealurile Silvaniei, Dealurile Lipovei

Câmpia de Vest (Câmpia Banato-Crişană):

Câmpiile înalte, în prelungirea dealurilor, formate prin       eroziunea acestora (C.Vingăi 143m), aspect colinar.

Câmpiile orizontale (tabulare), acoperite cu loess şi nisipuri (C. Carei, C. Aradului), aspect neted.

Câmpiile joase ( de coborâre”) se află pe cursurile inferioare ale râurilor Someş, Crişuri, Timiş (Câmpia Someşului, C.Crişurilor, C.Timişului).

Câmpia Română

Limite: între Lunca Dunării în S, E şi V şi regiuni deluroase în N

Caracteristici:

– înălţimile sunt cuprinse între între 6m (la vărsarea Siretului în Dunăre) şi 300m (la ieşirea Argeşului din Pod.Getic) Pe cea mai mare întindere are o înălţime de 50-90m.

– s-a format prin umplerea cu materiale depuse de râuri pe locul unui lac foarte întins, succesiv de la N spre S.

– are un relief neomogen şi pe suprafaţa ei se întâlnesc mai multe zone (fâşii longitudinale) cu aspecte caracteristice:

* câmpii înalte (nord, 200-300m), la ieşirea râurilor din ţinuturile deluroase

* câmpii de coborâre (în continuarea câmpiilor înalte), de la râul Argeş până la Siret, în curs de coborâre lentă.

* câmpii orizontale, mai netede, cu aspect tabular, acoperite cu loess şi pe alocuri cu nisip. Pe loess se formează mici adâncituri (crovuri), mai frecvente în partea estică.

– suprafaţa orizontală a câmpiei este fragmentată de văile  şi luncile largi ale râurilor.

Subdiviziuni:

  • Sectorul vestic (Câmpia Olteniei), situat la     V de Olt, este o regiune mai înaltă şi mai veche. Spre Dunăre, Jiu, Olt suprafeţele netede se  întind sub forma unor terase, care pe alocuri,     au acumulări de nisip.
  • Sectorul central cuprinde de la N spre S, câmpii înalte, câmpii joase şi câmpii netede.
  • Sectorul estic cuprinde cea mai întinsă regiune de coborâre (C. Siretului Inferior) şi cea mai întinsă câmpie netedă (C. Bărăganului) cu mai multe subdiviziuni. Solurile foarte fertile au favorizat dezvoltarea agriculturii, în prezent fiind principala regiune agricolă a ţării.

Lunca Dunării:

– lunca este cea mai joasă treaptă de relief, situată în lungul Dunării şi al râurilor mari

– Lunca Dunării urmăreşte fluviul de la intrarea în    Câmpia Română până în zona Deltei.

– lăţimea ei este variabilă, putând ajunge la 20-25km.

– celelalte râuri principale (Mureş, Olt, Argeş, Siret, Prut ş.a.) formează de asemenea lunci întinse

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s