LECŢIA 1 ROMÂNIA COORDONATE EUROPENE

A. POZIŢIA GEOGRAFICĂ
1. Pe Glob
 România este situată în emisfera nordică(la jumătatea distanţei dintre ecuator şi polul Nord) şi emisfera estică la întretăierea paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine Estică
Punctele extreme ale României:
a. Nord, satul Horodiştea (Botoşani), 48°15′ 06” N şi 26°42′05” E
b. Sud, oraşul Zimnicea (Teleonnan). 43° 37′ 07 N şi 25°23′32” E
c. Est, oraşul Sulina (Tulcea), 45°09 ′36” N şi 29°41′24”E
d. Vest, comuna Beba Veche (Timiş), 46°07′27” şi 20° 45′ 44”
 România are o extindere de aproximativ 5° latitudine (4°38′), şi 9° longitudine (9°26′). În kilometri, aceasta înseamnă 525 km între N-S şi 740 km între E-V, la care se adaugă 22 km (12 mile marine)
 Cele două coordonate se intersectează în comuna Tiţeşti (în Graiurile Argeşului).
 Punctul central al ţării se află la circa 20 km nord de oraşul Făgăraş, unde se întretaie meridianul de 25°E cu paralela de 46° N.
Consecinţe.
– Situarea ţării în zona de climă temperată,
– Modificare permanentă a duratei zilelor şi nopţilor.(în N ţării, ziua este de 16h, iar în S, ziua este de 15h 25′ la sfârşitul lui iulie)
– Instalarea primăverii mai repede cu două săptămâni în sud
– Soarele apare mai devreme în Est cu aproape 38 de minute.
– scăderea temperaturii medii anuale de la Sud(11°) spre nord (8,5°) cu 2°, datorită extinderii pe latitudine
– Fusul orar care acoperă România are ca ax meridianul de 30°, ce trece prin estul ţării, adică suntem la GMT + 2. Vara, această oră se dă în avans cu 60 ′ (trecând la ora oficială a meridianului de 45° E).
– favorabilitatea dezvoltării anumitor tipuri de plante sau culturi – dinspre Europa Centrală au venit grâul şi orzul, din Europa de est au pătruns floarea soarelui, soia şi cânepa dinspre nord (Câmpia Germano-Poloneză) au coborât secara cartoful, inul şi sfecla de zahăr, iar dinspre locurile mediteraneene s-au extins viţa-de-vie, orezul, porumbul, tutunul, piersicul.
2. Poziţia pe continent
 România este situată în Europa Centrală, în partea ei central-sud-estică (la distanţe aproximativ egale de limitele continentului), la jumătatea distanţei dintre latura atlantică a continentului şi limita cu Asia (M-ţii Ural –Marea Caspică –Munţii Caucaz – Marea Neagră),
 Totodată, ne situăm pe linia ce desparte aşa-zisa Europă peninsulară (linia Marea Baltică-Marea Neagră) de Europa continentală (fară influenţe oceanice),
 Centrul Europei se găseşte la câţiva km de vărsarea Vaserului în Tisa, deci în nordul României, în satul de români Trebuşani, azi Dilove

Consecinţe.
– continentalizarea moderată spre excesivă a climei temperate (temperat continental moderat de tranziţie)
– România se află la confluenţe climatice vestice-umede, estice-continentale, nordice-reci şi sudice-calde
– scăderea precipitaţiilor de la vest la est datorită extinderii pe longitudine
– prezenţa mai multor limite de vegetaţie: limita de est a fagului, limita de sud a coniferelor, limita de vest a stepei, limita de nord a stejarului
Consecinţe social-economice
– Teritoriul românilor s-a localizat de-a lungul istoriei şi la margini de imperii, cu interese diverse şi tendinţe acaparatoare: roman, otoman, rus, austro-ungar.
– Suntem situaţi şi la interferenţa a trei mari religii: catolică, ortodoxă şi musulmană, adesea rivale şi cu urmări în plan social şi politic,
– De asemenea, în jurul nostru au fost şi sunt multe etnii, diferite de cea latină, maghiari, slavi, turci, tătari, armenii, sârbi etc.
– întretăierea de drumuri comerciale şi coridoare de transport:
a. coridorul nr. 4 (Dresda-Praga-Bratislava-Nădlac-Arad-Timişoara2-Bucureşti-Constanţa-Tesaloniki-Istanbul).
b. coridorul nr. 9 (Helsinki-Moscova-Kiev-Odessa-Chişinău-Albiţa (sau Kiev-Siret) – Bucureşti-Giurgiu-Dimitrovgrad-Alexandropolis)
c. coridorul nr. 7, care este în fapt fluviul Dunărea.
d. drumul Siretului ce leagă Marea Baltică de Marea Neagră sau de Mediterană
– un sistem de colaborare a ţărilor din jurul Mării Negre

B. ALTE COORDONATE
1. Suprafaţă: 238.391 km” (a 12 în Europa şi 80 pe Glob)
2. Frontierele şi vecinii : 3449,9 km, din care 1.085,5 km terestră, 1817 km râuri. 247.4 maritimă din care cu în:
– Nord şi Sud-Est, Ucraina 649,4 km (273.8 + 343,9 + 31,7)
– Est, Republica Moldova, 681,3 km (0 + 681.3 + 0)
– Estul extrem, Marea Neagră, 193.5 km (0 + 0 + 193,5), sau 247,4 km (cu Bulgaria şi Ucraina)
– Sud, Bulgaria, 631 km (139,1 + 470 + 22,2)
– Sud-Vest, Serbia, 546.4 km (256,8 + 289,6 + 0)
– Vest, Ungaria, 448,0 km (415,8 + 32,2 + 0)

3. Elemente geografice care definesc România în raport cu alte state: Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră
(este o ţară carpato – danubiano – pontică)
a) România, ţară carpatică. întreaga structură geografică a ţării este determinată de cercul Carpaţilor Româneşti 42% din total,
– Aceştia fac parte din cel mai lung lanţ muntos european, ce închide în interior marea Depresiune a Transilvaniei, făcând din ea centrul geografic şi geopolitic al României.
– Personalitatea Carpaţilor Româneşti este absolut evidentă, prin forma de cerc situat pe centrul României: sistemului de drumuri, de aşezări, economic, forma rotundă a Daciei şi a României.
– Se remarcă multitudinea spaţiilor de habitat, cu circa 30% din suprafaţă ocupată de depresiuni, bazinete, plaiuri şi văi mai largi. Aici s-au conturat cele mai multe ţări feudale de tip românesc (Maramureş, Haţeg, Loviştea Braşov ş.a.).
– Carpaţii impun şi cel mai accentuat complementarism geografico-economic cu celelalte regiuni ale ţării: trans- humanţa de tip românesc, cele mai mari şi mai fastuoase târguri (Găina. Penteleu. Rodna etc.).
– Pe de altă parte, păsurile şi trecători le carpatice. împreună cu Dunărea şi Marea Neagră, au legat ţara într-o circulaţie intensă radiar-concentrică, transcarpatică şi circum- carpatică.
– În perioada migraţiei popoarelor, Carpaţii au avut şi rol de apărare, de retragere a populaţiei în locuri ferite. Carpaţii au menţinut astfel insula de latinitate a românilor.
b) România, ţară dunăreană.
– Aproximativ 38% din lungimea fluviului se află lângă sau pe teritoriul României (1075 km din 2900 km).
– La noi se află Delta şi gurile Dunării, precum şi Can. Dunăre-M. Neagră. România este principala ţară dunăreană.
– Colectează şi a unificat în sistem radiar-concentric aproape în exclusivitate hidrografia României (98%).
– Formează principala noastră cale fluviatilă şi chiar europeană.
– Pentru România (şi pentru alte câteva ţări), este o axă de polarizare economică şi umană, fâşie de transhumantă şi de urbanizare (19 oraşe, majoritatea porturi).
– încrucişările de drumuri carpato-dunărene şi pontice pe centrul Câmpiei Române, în Vlăsia au impus Bucureştiul drept capitală.
– O bună parte din cultura poporului român se leagă de Dunăre, aceasta fiind şi o axă magnetică de unitate naţională.
– Dunărea oferă păduri, stuf, păşuni şi peşte, transport ieftin, hidroenergie şi apă pentru irigaţii.
– Dar, tot Dunărea a funcţionat şi funcţionează ca axă de integrare europeană şi prin construirea canalelor Dunăre-Marea Neagră şi Dunăre-Main-Rin, care unesc porturile Rotterdam şi Constanţa.
c) România, ţară pontică.
– Având o singură ieşire prin Bosfor, cu o lăţime minimă de 660m poate fi socotită o mare aproape închisă, în ea se varsă fluvii multe şi mari.
– Foarte important este faptul că pe căi fluviale, dar şi pe alte direcţii sosesc la Marea Neagră multe drumuri europene şi asiatice (o placă turnantă a circulaţiei între Europa şi Asia).
– România este una din ţările cele mai importante din bazinul Mării Negre cu un litoral strategic.
– Pe de altă parte, între ţările pontice, exceptând Rusia, România ocupă locul trei ca număr de populaţie (după Ucraina şi Turcia) şi unul din primele locuri strategice, euxino-europene, alături de Turcia.
– Prin poziţia noastră la gurile Dunării, facilităm tranzitul Europei Centrale către Mediterana către Canalul Suez şi Orientul Apropiat.
– Toate ţările riverane, în număr de 11, au încheiat în 1992 acordul numit Cooperarea Economică la Marea Neagră (CEMN).
– Intre altele, România este interesată în atragerea transportului petrolului şi gazelor din arealul Caspicei, pe la noi, către Europa Centrală şi de Vest. Să adăugăm şi faptul că platforma continentală din dreptul României, cu toate bogăţiile acvatice şi din scoarţa terestră, aparţin ţării noastre, pe o lăţime de circa 12 mile.