Subcarpatii

 Limite:

– la marginea exterioară a Carpaţilor Orientali şi a Carpaţilor Meridionali, în imediata lor vecinătate  şi prelungire,  N -Valea Moldovei, V- Valea Motrului

Caracteristici:

– stratele sedimentare sunt cutate, aceasta influenţând aspectul exterior al reliefului

– există o succesiune de depresiuni şi dealuri

– formarea lor se datorează acţiunii de ridicare şi deplasare spre exterior a arcului carpatic

Subdiviziuni:

-Subcarpaţii Moldovei

 ->între râurile Moldova şi Trotuş, C.Orientali şi Pod. Moldovei de care îi desparte      Valea Moldovei şi Culoarul Siretului.

->  Structura este mai simplă. Subdiviziuni- Depresiunea Neamţului, Depr. Cracău- Bistriţa, Depr. Tazlău-Caşin, mărginită la V de Culmea Pietricica.

-Subcarpaţii Curburii

–> la extremitatea Carpaţilor Curburii şi a Gr. Bucegi.

-> Este cel mai complex sector al Subcarp. datorită structurii foarte cutate, a succe- siunii apropiate de depresiuni şi dealuri, a limitei greu de stabilit faţă de zona montană şi a formei curbate.

-> La S vin în contact direct cu Câmpia Română.

-> Subdiviziuni–Depr. Vrancei, Vălenii de Munte, Pucioasa, Măgura Odobeşti, Dealul Istriţa etc.

-Subcarpaţii Getici

->sunt mărginiţi la N de C. Meridionali, iar la S de Pod. Getic.

-> Acest sector este mai simplu decât Subcarpaţii Curburii, dar mai complex decât Subcarpaţii Moldovei.

-> Succesiunea de dealuri şi depresiuni este destul de strânsă, iar altitudinea maximă este de 1.017m, la Măgura Măţău.

-> Principalele depresiuni –Câmpulung(E), şi Târgu Jiu(V).