Aşezările urbane. Tipuri de oraşe
Aşezările urbane: – concentrări umane cu număr mare de locuitori în care predomină activităţile neagricole, există o ambianţă urbană, având de regulă zone urbane funcţionale: rezidenţială, industrială, comercială, cultural – administrativă, de agrement şi de transport.
Localizarea unui oraş se poate face cu ajutorul coordonatelor geografice [(latitudine şi longitudine), de exemplu oraşul Piatra Neamţ este străbătut de coordonatele: 470 lat. N şi 260 long. E] şi în raport de unele elemente geografice fixe (alte oraşe, ape, unităţi de relief).
Elemente componente: poziţie şi localizare; teritoriu construit (locuinţe, întreprinderi, instituţii, căi de comunicaţie) – denumit intravilan; populaţie; activităţi economice şi urbane; spaţiu înconjurător.
Clasificarea oraşelor:
P După vechime:
– antice: colonii greceşti (Histria, Tomis – Constanţa, Callatis – Mangalia); oraşedaco-romane (Apullum – Alba Iulia, Napoca – Cluj Napoca, Drobeta – Drobeta Turnu Severin, Potaissa – Turda, etc);
– feudale: capitale – Suceava, Iaşi, Câmpulung, Curtea de Argeş, Târgovişte, Bucureşti; cetăţi – Braşov, Sibiu, Sighişoara, Timişoara; târguri – Târgu Mureş, Târgu Neamţ, Târgu Jiu; ş. a.
– capitaliste: miniere – Petroşani, Băicoi, Anina; industriale – Reşiţa, Hunedoara, Câmpina; turistice – Predeal, Eforie, Vatra Dornei, Buşteni, Techirghiol, Băile Herculane; noduri feroviare – Paşcani, Mărăşeşti; cu activităţi agricole – Alexandria, Călăraşi, Calafat, Slobozia;
– socialiste: agricole – Bereşti, Săveni, Cehu Silvaniei, Fieni; miniere – Bălan, Ţicleni, Rovinari, Petrila, Vulcan; industriale – Victoria, Buhuşi, Oneşti, Vlăhiţa; turistice – Băile Olăneşti; feroviare – Simeria, Făurei, etc.
P După mărime:
– oraşe foarte mari (metropolă): – Bucureşti (2 mil. locuitori);
– oraşe mari: (100.000-400.000 locuitori): peste 300.000 loc. – Iaşi, Constanţa, Timişoara, Cluj – Napoca, Galaţi, Braşov, Craiova; 200.000 – 300.000 loc.: – Ploieşti, Brăila, Oradea, Bacău; 100.000 – 200.000 loc.: – Piteşti, Arad, Sibiu, Târgu Mureş, Baia Mare, Buzău, Satu Mare, Botoşani, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Drobeta-Turnu Severin, Focşani;
– oraşe mijlocii (50.000-100.000 loc.) ;
– oraşe mici (20.000-50.000 loc.),
– oraşe foarte mici (sub 20.000 loc.). Cel mai mic oraş din ţară este Băile Tuşnad (1850 loc.).
P După funcţiile economice:
– oraşe cu funcţii complexe: oraşe mari şi foarte mari;
– oraşe specializate (preponderentă o anumită activitate): oraşe porturi – Sulina;miniere – Petroşani, Petrila, Vulcan; noduri feroviare – Paşcani, Simeria, Făurei; turistice – Predeal, Covasna, Borsec, Topliţa; agricole; industriale.
P După rangul ocupat în sistemul de aşezări:
– de importanţă naţională – capitala: Bucureşti;
– de importanţă regională – Iaşi, Galaţi, Constanţa, Braşov, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Ploieşti;
– cu importanţă semnificativă la nivel regional – Oradea, Arad, Bacău, Târgu Mureş, Sibiu; ş.a.
– cu influenţă locală.
P După poziţia geografică:
– în raport cu diferitele părţi ale ţării: Iaşi – în nord-estul ţării; Craiova – în sudul ţării; Timişoara – în vestul ţării; Târgu Mureş –în centrul ţării; Baia Mare – în nord-vestul ţării,etc.;
– în raport cu alte oraşe: Paşcani – în vestul oraşului Iaşi; Piteşti – în nord-vestul oraşului Bucureşti; Sibiu – la sud de Târgu Mureş; Babadag – la nord de Constanţa,etc.;
– în raport cu unităţile de relief: Drobeta-Turnu Severin – în Pod. Mehedinţi; Petrşani – în Depr. Petroşani; etc.
– în raport cu reţeaua hidrografică: Iaşi – pe Bahlui; Târgovişte – pe Ialomiţa; Bucureşti – pe Dâmboviţa, etc.
Rotea Geografie 